Fragments of colors











{Decembrie 27, 2010}   Kind of New Year’s Resolution

Nu inteleg un lucru – de ce, de fiecare data cand ne propunem sa luam decizii importante, dau cand vrem sa facem un lucru pe care ni-l dorim de ceva vreme, asteptam niste ocazii speciale? Sau ne legam de niste date fixe sau moment cheie ale existentei noastre?

Zic asta pentru ca, inevitabil, in ultimele zile am purtat discutii in care totul se invartea in jurul intrebarii – si ce ti-ai propus sa faci la anul? Sau pentru ca am tot vazut pe Facebook/ mess/ posturi pe bloguri etc celebra rezolutie a noului an.

Nu zic ca nu am facut si eu asta la un moment dat – adica un fel de to do list in care mi-am propus sa bifez cat mai multe dintre lucrurile de acolo, doar ca (helloooooo) nu s-a intamplat intocmai asa cum imi propusesem.

Este ca faza aia: “de luuuuuuuni: nu mai mananc dulciuri, ma duc la sala, imi sun prietenii, nu mai stau pe Facebook toata ziua, incep sa citesc cartea aia, imi fac ordine in sifonier, nu mai intru incaltata in camera, nu mai mananc seara etc etc etc”. Evident ca “de luuuuuuuni” se transforma in “hai de saptamana viitoare” sau “hai de pe intai, ca nu pot sa ma apuc asa de la mijlocul lunii!”

Treaba asta cu “New Year’s Resolution” cred ca, cel putin la nivel subconstient, este dublata si de semnificatia noului inceput – nu e inceput de saptamana, nu e de luna, nu e de anotimp. E un nou an. Unul care ti se deschide in fata si esti gata sa il primesti cu energie si sampanie si sa ii aclami primele secunde cu entuziasm, si,si…..si gata.

Hai ca trece si revelionul, si urmatoarele zile, si incepi job-ul, facultatea (ba e posibil sa ai si sesiune) sau ce mai ai de inceput. Evident, in forta…in primele zile.

Ca dupa-aia gata, uiti si de liste, si de rezolutii, iti bagi picioarele si rutina zilnica se reinstaleaza incet dar sigur. Si din nou aceleasi “de maine”, “de luni”, “de luna viitoare”…totul pana la o noua New Year Resolution, cand iti dai seama ce putin ai bifat din aia de anul trecut.

Asa ca stiti ce?  Pe principiul “Ok, now I’m awake. Impress me!” ia ca nu imi mai propun nimic pentru anul care vine, il las sa ma surprinda. So,

My dear 2011,

Daca anul trecut pe vremea asta aveam niste asteptari destul de mari si stiam foarte clar ce va sa vina (iata si dovada), ei bine pe tine te provoc sa ma provoci  si te provoc sa ma surprinzi, daca s-ar putea in cele mai placute moduri. Si te rog nu uita ca m-am informat si stiu ca astrele s-au aliniat intr-un mod convenabil pentru tauri, asa ca sa nu vii la mine cu vreun fel de scuze pentru ca nu le accept. Hai ca oricum imi esti déjà simpatic si abia astept sa vii! Cred ca nu o sa ne plictisim impreuna.

Yours for 365 days,

Dani



{Decembrie 24, 2010}   Rezumand 2010:

– Nopti nedormite si cafele cu aroma de licenta

– Zile care nu vroiam sa inceapa si week-end-uri care mi-as fi dorit sa nu se incheie

–  Nopti lente cu fum de tigare

– Cercei colorati si zile alb-negru

– Prezente fulgeratoare si greu de inteles pentru existenta mea feminina

– Siruri de mail-uri intrerupte brusc

– Fillip

–  Casa noua

– Morcheeba si Nouvelle Vague

– Certitudinea ca am cei mai minunati prieteni din lume

– Job nou, la pachet cu niste oameni misto de tot. Da’ ce zic eu misto? Cei mai misto!

Nu ma plang, dar se putea si mai bine. Si mai mult. Si mai frumos.

To be continued in 2011…cu ceva in plus, promit!



et cetera