Fragments of colors











{Octombrie 25, 2009}   Ei bine, da!

Trebuie sa recunoasteti ca vi se intampla si voua ca, atunci cand aveti de facut ceva nu foarte urgent, dar destul de important,  sa gasiti ceva mai interesant totusi, care anuleaza activitatea anterioara sau cel putin o mai amana un pic…

Si ca sa fiu mai explicita, hai sa luam exemplul zilei de azi.

Dimineata m-a gasit ca de obicei dornica sa ma energizez cu o cana mare de cafea, cu o melodie vesela pe radio Guerrilla sau, eventual, din playlist-ul de pe Grooveshark.

Next step – ce facem noi aaaazi? Pai era stabilit inca de ieri (cum altfel? 🙂 ) ca ma voi ocupa indeaproape de indatoririle mele educationale, asta insemnand: cautat un studiu de caz pentru tema de licenta, descurcat si stabilit orarul, mail profei de licenta, citit articole, citit ultimele posturi pe forum (la naiba, e chiar important pentru ca totul se intampla acolo!).  Buuun, acum ca am stabilit ce am de facut, hai sa vedem cam ce alte alternative as putea gasi. Fiind o zi mult prea frumoasa,  am parasit camera si laptopul in graba si m-am intalnit cu o prietena pe care nu o mai vazusem de ceva vreme. Am petrecut impreuna cateva ore bune pe marginea unei cesti de capuccino cu vanilie, facand schimb de exeperiente si zambete.

Cand am revenit acasa mi s-a parut a fi inca destul de devreme si mi-am dat seaama ca nu e doar o impresie, ziua fiind mai lunga cu o ora din cauza trecerii la ora de iarna…un motiv bun sa mai intarzii un pic, nu?  Cateva discutii pe mess, cateva telefoane, un schimb de mail-uri (despre cercei colorati) si gata, concentrarea! Music and work.

Dar cum un research pe net nu e echivalent cu rigoarea rasfoirii unei carti in tacerea bibliotecii, inevitabil am descoperit cateva bloguri interesante si care, intre noi fie vorba, nu erau despre social media (care este de fapt tema lucrarii mele).  In felul asta am mai largit lista de Bookmarks si am mers mai departe. Am schitat cateva idei, am mai vorbit un pic pe mess (ca doar si la scoala ai o pauza de 10-15 minute….e drept, nu din 15 in 15 minute, dar la mine acasa eu fac regulile :)) si…pai si cam atat, am facut jumatate din ce mi-am propus. Adica mai trebuie sa dau mail profei si sa citesc articolele. Nu ar trebui sa imi ia prea mult,  asa ca mai pot astepta. Toate la timpul lor, si acum venise timpul pentru altceva…

Mi-am propus de ceva vreme sa imi fac blog, dar niciodata nu am gasit timpul, momentul si inspiratia necesare ca sa o fac. Asa ca am preferat sa mai adaug cate un .doc folder-ului de pe desktop care se numeste „Din cand in cand scriu” si cam atat… In seara asta insa, m-am inarmat cu rabdare si mi-am prins urechile in wordpress.

Sincer, nici acum nu stiu exact cum functioneaza toata treaba asta, mai am cateva chestii de lamurit, dar noroc cu functia Help, la care voi apela cu incredere. Oricum, promit sa invat.

Iar acum imi permit sa spun: „Ei bine, da! Ai facut-o si pe-asta. Ti-ai colorat un blog.”  🙂

Sa-mi traiasca!

Anunțuri


Sa-ti traiasca si cum ai spus si tu, sa creasca!!!Ma recunosc inca din prima faza:D!!nu o sa iau in discutie un exemplu personal de astazi, insa, in nenumarate randuri mi s-a intamplat fixt acelasi lucru!!dar, am ajuns la concluzia ca este bine sa fac ceea ce-mi doresc pe moment, fara sa stau sa calculez,analizez, bine, nu in toate cazurile; se intampla sa-mi mai restrictionez accesul si actiunile:)):))nu stiu daca este o tactica buna,plus ca nu te sfatuiesc sa faci ca mine, caci oricum nu esti departe de subiect:)))nu degeaba suntem prietene:))te pup,si nu-mi va scapa niciun articol de-al tau!!



Costin says:

Mda…sunt multi cei care din diferite motive isi desfasoara existenta tumultuoasa ;;) dupa principiul „nu lăsa pe mâine… lasă pe poimaine”, si eu sunt pe acolo…insa eu nu recunosc! 😀 Mie imi place sa cred ca tot ceea ce face are importanta sa…chiar si atunci cand pierd timpul jucând un stupid game imi spun ca am facut-o asa, sa ma relaxez, pentru a fi apt pentru o viitoare actiune serioasa! Ei bine, da! Tu, ai desfasurat o serie de „activitati” in aceea zi pentru ca, intr-un final, sa ajungi sa-ti colorezi un blog! 🙂 Chiar si ceasca aceea de capuccino…cu vanilie…si-a avut rolul ei in colorarea acestuia. Să-ti traiasca!
p.s. Dată fiind priceperea mea in domeniul coloritului (:D), nush de ce asociez mereu Fragments of colors cu „flowers”…probabil pt ca asa vad florile! 🙂
apropo…ce culoare are capuccino cu vanilie? 🙂



danivas says:

Pai tonalitatile de culoare pot fi foarte diferite, in functie de zi, ora, oameni, loc, muzica….Pentru mine acel capuccino cu vanilie a avut culoarea unei zi de toamna calduroasa si insorita, asezonata cu povesti si zambete, exact cum spuneam 🙂



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

et cetera
%d blogeri au apreciat asta: